EBA – pana unde poate merge spiritul de turma?

Posted on June 4, 2009

2


“Mă bucur să fiu la Cluj, capitala culturală a Aradului… Ardealului”

Am incercat sa ignor candidatura Elenei Basescu, pentru ca mi se parea o gluma. Dar gluma se ingroasa. Si nu o spun din perspectiva unor sondaje care ii dau sanse reale la un loc in PE, ci din perspectiva bugetului de campanie, buget pe care cineva trebuie sa-l sustina, si care este, ochiometric vorbind, chiar considerabil.

Incerc sa inteleg ce inseamna aceasta candidatura. Ce incearca oamenii din spatele ei sa dovedeasca, sa testeze? Incearca sa vada pana unde pot forta nota, impunand non-valori?

Am prieteni in PD-L, oameni care par inteligenti, ambitiosi, energici. Am mai vazut elite incontestabile, doctoranzi scoliti pe-afara, oameni de varf la nivel mondial, toti simpatizanti/membri PD-L. Si totusi, acesti oameni au ajuns sa sprijine sau sa tolereze aceasta maimutareala de campanie pentru EBA. Ce se poate petrece in mintea acestor oameni pentru a justifica un asemenea sprijin? Chiar si-au pierdut orice filtru critic, orice urma de realism de nu vad cum tanara Basescu nu doar ca nu are experienta necesare unei pozitii in PE, dar are probleme de exprimare de fiecare data cand apare undeva in public. Gafe peste gafe, un look total neadecvat, niste spoturi electorale in care ea nareaza un concert la care a luat parte, cam asta e EBA.

Ca sa nu mai zic ca am avut pseudo-onoarea de a vedea cateva minute dintr-un interviu cu ea la TV si am ramas efectiv surprins ca nu are pic de dictie, nu stie sa vorbeasca, nu face fata unui dialog contradictoriu, si, mai nou, alege sa “raspunda doar intrebarilor care o avantajeaza”. Pai cum sa ne asteptam ca vocea Romaniei sa fie auzita acolo, cand noi trimitem pe cineva in PE care nu are capacitatea sa raspunda unei intrebari delicate pusa de o fetita de liceu?

Singurul moment in care am avut o mica licarire de speranta a fost cand a adus discutia despre legalizarea marijuanei. O discutie normala in toata lumea, cu argumente foarte pertinente de ambele parti, pe care nimeni nu a avut curajul sa o aduca in Romania. Ok, pana aici totul bine. Chiar m-am gandit ca poate are capacitatea sa discute despre acest lucru. Dar aceasta impresie s-a risipit total cand am vazut-o la TV spunand ca “in America, la scoala, in campus era legala marijuana”. Pai stai putin, domnisorica, tie iti scapa distinctia subtila dintre toleranta si legalitate. Intr-adevar, marijuana e “tolerata” in campusuri, adica politia nu face neaparat razii pentru a depista fumatorii de “weed”, dar de-acolo pana la a fi legala, e o distanta cat de la Bamboo la Gospodina. Marijuana medicinala e legalizata in cateva state, dar chiar si acolo e o dezbatere aprinsa. In afara de acest caz, consumul de marijuana este ILEGAL. Parerea mea umila este ca aceasta distinctie, intre toleranta si legalitate, este foarte importanta pentru cineva care doreste sa reprezinte sute de mii de oameni intr-un Parmanent dominat de niste elite incontestabile. De fiecare data cand o vad, simt ca cineva isi bate joc de o tara intreaga. Dar mi-e frica ca le va merge pentru ca, la fel cum Vanghelie a devenit omul nr. 2 in cel mai mare partid din tara, asa si EBA are potential sa devina parlamentar european.
Daca va fi aleasa, EBA va fi dovada vie ca educatia nu mai are nici o valoare in Romania.

Posted in: romana