La Multi Ani, Principesa Margareta!

Posted on March 26, 2010

6


Pe un scroll de dimineata, la un ziar local, am vazut ca astazi e ziua Principesei Margareta, fiica Regelui Mihai I al Romaniei. In consecinta, am decis ca, pe langa urarea de “La Multi Ani” pe care i-o transmit din toata inima, sa scriu si doua-trei randuri despre ea.

De fapt, de ce le scriu: am avut onoarea sa o cunosc si sa schimb catevai cuvinte cu ea acum vreo 3 ani, in Berkeley, cand Principesa Margareta si Printul Radu au venit pentru un speech la International House, caminul meu cat am fost la facultate. A fost o experienta deosebita, iar Principesa Margareta mi-a lasat o impresie extraordinara – o adevarata “lady”, cum rar mi-a fost dat sa cunosc.

Spre deosebire de Printul Radu, care e foarte protocolar si pe care se vede ca face eforturi de a avea aspect si comportament regal, Principesa e atat de naturala, de normala, de abordabila in conversatie, incat simti instant ca poti discuta orice cu ea. Mie mi-a ramas foarte drag un moment in care au venit ceva oameni la receptie care evident n-aveau de-a face cu ceea ce se discuta, iar Principesa Margareta a depistat instant acest lucru si a facut o gluma foarte delicioasa pe tema aceasta, la care am ras cu lacrimi – probabil si pentru ca m-a luat prin surprindere cu un simt al umorului atat de bine dezvoltat.

Dar pe langa acest simt al umorului si aceasta capacitate de a discuta deschis, neprotocolar, Principesa Margareta are o prestanta, un comportament si o atitudine extraordinara. Stand langa ea, simteai ca esti in preajma unei persoana deosebita, unui lider, cuiva care are capacitatea de a schimba lumea. O persoana care poate la fel de bine sa rada cu mine la receptia din IHouse, sau care poate sa discute problemele lumii la un dineu foarte formal cu Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii sau la o vodca cu Putin.

Momentele in care am vorbit cu Principesa, si cand am auzit-o vorbind cu altii au fost unele din putinele momente cand am fost mandru de reprezentarea Romaniei pe plan international. Si a fost o senzatie extraordinara sa simti mandrie nationala vazand oamenii care te reprezinta. Nu stiu de ce, dar cu Basescu niciodata n-am avut aceasta senzatie (desi, ca sa fiu sincer, carisma lui m-a cucerit la inceput, dar la nivel personal, nu intelectual/patriotic).

Anul trecut, cand am auzit ca Printul Radu candideaza la Presedintia Romaniei, am fost profund dezamagit. Nu am inteles de ce, pentru ca nu e un personaj carismatic, nu e natural, si de nici o culoare nu poate fi atragator pentru masele de votanti. In schimb, eram si sunt convins ca Principesa Margareta ar fi un candidat extraordinar, pentru ca poate fi atat un partener de discutii strategice cu orice lider al lumii, cat si un candidat placut, abordabil, cald si populist, asa cum le place romanilor.

Din pacate, stiu ca suntem departe ca societate de a fi dispusi sa facem acest pas (si femeie, si din familia regala), dar imi permit sa raman visator. Sa sper ca romanii pot sa scape de fobia de monarhie si elite promovata de comunisti, precum si de misoginismul atat de caracteristic. Poate luam exemplu de la vecinii nostru (Bulgarii cu Regele Simeon al II-lea, si ucrainieinii cu al doilea Prim Ministru consecutiv femeie) si ne trezim si noi la realitatea secolului 21.

Mai mult decat atat, imi iau angajamentul ca, in cazul in care Principesa Margareta ar decide sa candideze la Presedentie, o voi sustine neconditionat, si ma voi voluntaria pentru campanie.

Posted in: romana